Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Monografia comunei

Lacuri de acumulare
Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac – Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel.

La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel are părți de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia și clima, ocupațiile unor localnici, dar a apărut și interesul pentru turism al multora din afară.

Clima
Prima zăpadă se așază în a doua jumătate a lunii noiembrie și dăinuie de multe ori până în aprilie, acesta fiind un atu pentru practicarea jocurilor și sporturilor de iarnă.

Relieful înalt determină o climă specific montană, cu o temperatură medie anuală de +4 grade C. Luna ianuarie este cea mai friguroasă cu o medie de -5 grade C, iar luna iulie cea mai călduroasă cu media cuprinsă între 10-16 grade C.

Vegetația
Relieful și clima muntoase permit etajarea distinctă a vegetației în această parte de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget (Fagus silvatica), gorun (Quercus sesilliflora) și stejar (Quercus robur), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul (Picea). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni (Pinus mugo), ienuperi (Juniperus communis) și tufe de afini (Vaccinium myrtillus), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin (Carex), părușcă, toporișcă, rugină (Juncus effusus) și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul.

În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul (Populus), arinul negru (Alunus glutinosa), murul (Rubus caesius), brusturul (Arctium lappa) și urzica (Urtica dioica).

Căi de acces
Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (circa 38 km).

Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș.

Ultima actualizare: 10:04 | 18.04.2024

Sari la conținut