Obiective turistice

Crucea lui Avram Iancu este un monument istoric situat în zona „Fântânele” din comuna Mărișel, la ieșirea spre Beliș. Crucea se află pe lista monumentelor istorice din județul Cluj sub codul LMI: CJ-IV-m-B-07864.

Crucea Iancului de la Mărișel a fost ridicată inițial din lemn, în anul 1924, de către frații Vasile, Ioan și Gavril Crișan, pentru a marca aniversarea unui secol de la nașterea lui Avram Iancu (1824-1872), Ulterior aceștia au înlocuit-o cu o cruce din piatră. În toamna anului 1940, după Dictatul de la Viena și cedarea părții de nord-vest a Transilvaniei, crucea a fost demontată și adăpostită de horthyști în satul Mărișel. După retragerea trupelor horthyste și restabilirea frontierei de stat dintre România și Ungaria, rezerviștii Batalionului Someș, cu sediul în Beliș, împreună cu locuitorii din Mărișel, au ridicat o nouă troiță de piatră, în locul unde s-au aflat anterior celelalte două monumente. Aceasta a fost sfințită la 24 iunie 1944, în cadrul unui ceremonial militar-religios.

În luna iulie a fiecărui an, Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, împreună cu Primăria și Consiliul Local al comunei Mărișel, organizează sărbătoarea tradițională de la Crucea Iancului, pentru a cinsti memoria înaintașilor și pe „Crăișorul Munților Apuseni”

Padiș este o zonă turistică din sud-estul județului Bihor, aflată la o altitudine medie de 1.200 m, ce prezintă un platou străbătut de o amplă rețea hidrografică (alcătuită din pâraiele Ponor, Valea Izvorul Ursului, Pârâul Sec, Gârjoaba, Valea Boghii, Valea Arsurii, Valea Renghii, Valea Trânghiesti, Rădeasa, Valea Galbenei, Valea Bulzului) și un relief cu ponoare (doline), abrupturi stâncoase, peșteri, avene, măguri, chei și poiene.

Zona turistică Padiș este situată în ramura nordică a Munților Bihor, lanț din Munții Apuseni sau Carpații Occidentali. Din punct de vedere administrativ, zona Padiș este situată în sud-estul județului Bihor, pe raza comunei Pietroasa, până la granița cu județele Cluj și Alba.

Zona turistică Padis este străbătută de drumul forestier Răchițele- Ic Ponor – Padiș – Boga – Pietroasa, cu o lungime de 53 km. Drumul este accesibil dinspre:

• Cluj-Napoca (Cluj-Napoca – Padiș, 95 km): Cluj – Gilău – Someșul Cald – Mărișel – Poiana Horea – Ic Ponor (Cantonul Silvic Bârna), din care: Cluj-Napoca – Poiana Horea: 70 km, drum modernizat (asfalt), Poiana Horea – Călineasa – Ic Ponor (Cantonul Silvic Bârna): 20 km, drum nemodernizat, recomandat autoturismelor de teren.
• Huedin (Huedin – Padiș, 58 km): Huedin – Călata – Buteni – Mărgău – Scrind Frăsinet – Răchițele: 27 km, drum județean parțial modernizat; Răchițele- Padiș: 31 km, drum forestier.
• Oradea (Oradea – Padiș: 100 km): prin Beiuș – Sudrigiu (Sudrigiu – Pietroasa 12 km, asfalt) sau dinspre Ștei (pentru turiștii ce vin dinspre Alba-Iulia, Deva, Arad), tot prin Sudrigiu și Pietroasa, drum asfaltat.

Țâcla este o piatră foarte înaltă, deasupra unei păduri imense. Un perete de stâncă extrem de înalt, dar ușor de ”escaladat”. Ajuns în vârful ei, poți admira munții îndepărtați, casele răsfirate din Măguri Răcătău. ”A Gavrii” a fost denumită după numele familiei care locuiește aproape.

Ai indicator care te sfătuiește să te bucuri de liniște. Să prețuiești natura, tabloul oferit și să te încarci cu energie pozitivă.

Pelaghia Roșu, eroina comunei Mărișel, este onorată printr-un bust, aflat în fața școlii gimnaziale de aici, care îi și poartă numele. La comanda domnului Ioan Maris, în anii 1996 – 1997, bustul a fost realizat de către sculptorul Emil Crețu, la turnătoria metalului din Cluj, cu bronzul donat de către Asociația Avram Iancu.

Monumentul ne deschide o frumoasă filă a istoriei romanești…

Anul 1849 a fost unul dintre cele mai importante momente din istoria Mariselului. În acel an au avut loc trei confruntări între armatele ungare și mariseni. Prima confruntare a avut loc la 1 februarie pe înălțimea « Vârfului Bătrână », iar a doua confruntare a fost la 12 martie pe înălțimea Grohotu, unde în sprijinul bărbaților s-au alăturat și femeile conduse de Pelaghia Roșu, mama centurionului, și unde cei 1600 de honvezi au fost înfrânți.

Ultima confruntare a avut loc în zilele de 5 și 6 iulie pe platoul Fântânele, unde Pelaghia Roșu, împreună cu alte femei s-au deghizat în bărbați pentru a descuraja dușmanul la vederea mulțimii de luptători. Astfel, pe lângă oastea de 3000 de ostași, care a fost înfrântă, în luptă a fost omorât și comandantul Paul Vasvary. Această victorie a determinat întreruperea definitivă a încercărilor maghiare de a pătrunde în Munții Apuseni pentru a-i anexa Ungariei, iar Pelaghia Roșu, înmormântată în cimitirul vechi din Mărișel, rămâne pentru totdeauna mândria comunei.

Observator astronomic Mărişel a fost construit de doi doctoranzi şi de patronul unei firme din Cluj, din fonduri proprii. Totul a început în urmă cu 8 ani, când cei doi cercetători au decis că platoul Munţilor Apuseni este cel mai bun loc pentru cercetările lor. Aici, cerul este senin în cea mai mare parte a anului, astfel că observatorul este unul dintre cele mai performante puncte de observare a spaţiului cosmic din ţară.

Observatorul Astronomic Mărișel dispune şi de dotări de ultimă generaţie, comandate din Statele Unite ale Americii. Ultima achiziţie este un telescop care a costat 11.000 de euro.

Nu doar astronomia este studiată la Mărişel. Fizicianul Paul Dolea, cel care petrece cel mai mult timp la observator, se ocupă şi de investigarea undelor radio din jurul Pământului. Unul dintre studiile sale vizează detectarea din timp a cutremurelor prin analiza modificărilor ionosferei. Altul urmăreşte identificarea furtunilor electrice.

La Observatorul Astronomic Mărișel au avut loc până acum zeci de tabere şcolare, iar în luna septembrie au organizate primele cursuri de astronomie şi radioastronomie pentru profesori, la care care au participat şi specialişti ai Agenţiei Spaţiale Europene.

Muzeul Satului Mărișel este o invitație înspre trecut și întoarceri la rădăcini. Minuțios structurat și împodobit cu lucruri vechi, tradiționale, Muzeul Satului din Mărișel, județul Cluj, include obiecte care datează de peste 150 de ani: un război de țesut din 1906, ticlazaul (fier de călcat), doniță, butina, solnițe, mojer, mai, țingălău (clopoțel), compas din lemn, sobă de metal, zbici, oale de sarmale, ranițe și alte multe lucruri păstrate din timpuri străvechi…

Poți afla câte ceva despre prelucrarea cânepei, poți admira păpuși frumos gătite în custome tradiționale ardelenești.

Costumul tradițional din Mărișel, pentru femei, este alcătuit din: zadie, poale, ie și suman, iar la bărbați din: cioareci, cămașă și suman, țesute din lână sau cânepă – tradiționalul și autenticul este la el acasă, aici în Mărișel!